După micul dejun, pornim în ai descoperii orașului de la întâlnirea Târnavelor cele mai importante obiective care au marcat istoria românilor.
Facem o plimbare prin centrul istoric, Piata 1848, care adaposteste unele dintre cele mai importante obiective din oras: Catedrala Mitropolitana Sfanta Treime, primele scoli sistematice in limba romana, casa unde a locuit Timotei Cipariu, dar și gradina botanica scolara.
Ne intoarcem în timp, astfel că facem o oprire în parcul Avram Iancu, unde se află și stejarul lui Avram Iancu, declarat monument al naturii, a cărui vârstă, după tradiţie, depăşeşte 600 de ani, păstrându-se şi azi viguros şi impunător. Stejarul poartă numele lui Avram Iancu deoarece în ultimii ani de viaţa se spune că tribunul venea la curtea prietenului său, mitropolitul Alexandru Şterca Şuluţiu şi adeseori stătea la umbra acestui stejar. După micul dejun, pornim în ai descoperii orașului de la întâlnirea Târnavelor cele mai importante obiective care au marcat istoria românilor.
Facem o plimbare prin centrul istoric, Piata 1848, care adaposteste unele dintre cele mai importante obiective din oras: Catedrala Mitropolitana Sfanta Treime, primele scoli sistematice in limba romana, casa unde a locuit Timotei Cipariu, dar și gradina botanica scolara.
Ne intoarcem în timp, astfel că facem o oprire în parcul Avram Iancu, unde se află și stejarul lui Avram Iancu, declarat monument al naturii, a cărui vârstă, după tradiţie, depăşeşte 600 de ani, păstrându-se şi azi viguros şi impunător. Stejarul poartă numele lui Avram Iancu deoarece în ultimii ani de viaţa se spune că tribunul venea la curtea prietenului său, mitropolitul Alexandru Şterca Şuluţiu şi adeseori stătea la umbra acestui stejar.
Un alt loc încărcat de istorie, la marginea nordică a oraşului Blaj, în apropierea şoselei ce duce spre Târnăveni, se află Teiul lui Eminescu, declarat și el monument al naturii. În primăvara anului 1866, marele poet a străbătut lungul drum, care lega Bucovina de cetatea culturii transilvanene. El dorea să vadă Blajul, despre care i-a vorbit atât de frumos profesorul său de limba română, Aron Pumnul. Ajuns după un drum greu pe Dealul Hula, Eminescu s-a oprit la umbra acestui tei şi văzând oraşul şi-ar fi ridicat pălăria în semn de omagiu, exclamând cu entuziasm „Te salut din inimă, Mică Romă!”
Centru ideologic al burgheziei românești din Transilvania, Blajul a avut un rol important în formarea conștiinței naționale a românilor. La Blaj au avut loc, în 1848, mai multe adunări ale românilor din Transilvania. La 15-17 mai 1848, pe câmpia de lângă Blaj , care de atunci poartă numele de Câmpia Libertății, a avut loc marea adunare a românilor din Transilvania, la care au participat 40.000-50.000 de oameni, majoritatea covârșitoare fiind iobagi. Adunarea a adoptat programul de revendicări cu caracter democratic: abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului și a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română.
Ansamblul monumental “Gloria” care domină Câmpia Libertăţii a fost inaugurat în anul 1977.La baza monumentului propriu-zis dăltuit din piatră, înalt de circa 18 m. , reprezentând o poartă a istoriei-sunt încrustate istoricele cuvinte “Vrem să ne unim cu ţara!”.Cel de-al doilea monument este constituit din trei statui din bronz, întruchipând trei fete care ţin deasupra capului cununi de laur, ce simbolizează cele trei ţări româneşti: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. În formă de semicerc în dreapta şi în stânga monumentului se află o suită de 26 de busturi din bronz reprezentând pe cei mai de seamă cărturari şi revoluţionari din ţările româneşti .Aceste busturi au fost dezvelite în anul 1973.
După câteva ore pline de istorie, ne dedicăm restul zilei relaxării la spa-ul hotelului
Un alt loc încărcat de istorie, la marginea nordică a oraşului Blaj, în apropierea şoselei ce duce spre Târnăveni, se află Teiul lui Eminescu, declarat și el monument al naturii. În primăvara anului 1866, marele poet a străbătut lungul drum, care lega Bucovina de cetatea culturii transilvanene. El dorea să vadă Blajul, despre care i-a vorbit atât de frumos profesorul său de limba română, Aron Pumnul. Ajuns după un drum greu pe Dealul Hula, Eminescu s-a oprit la umbra acestui tei şi văzând oraşul şi-ar fi ridicat pălăria în semn de omagiu, exclamând cu entuziasm „Te salut din inimă, Mică Romă!”
Centru ideologic al burgheziei românești din Transilvania, Blajul a avut un rol important în formarea conștiinței naționale a românilor. La Blaj au avut loc, în 1848, mai multe adunări ale românilor din Transilvania. La 15-17 mai 1848, pe câmpia de lângă Blaj , care de atunci poartă numele de Câmpia Libertății, a avut loc marea adunare a românilor din Transilvania, la care au participat 40.000-50.000 de oameni, majoritatea covârșitoare fiind iobagi. Adunarea a adoptat programul de revendicări cu caracter democratic: abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului și a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română.
Ansamblul monumental “Gloria” care domină Câmpia Libertăţii a fost inaugurat în anul 1977.La baza monumentului propriu-zis dăltuit din piatră, înalt de circa 18 m. , reprezentând o poartă a istoriei-sunt încrustate istoricele cuvinte “Vrem să ne unim cu ţara!”.Cel de-al doilea monument este constituit din trei statui din bronz, întruchipând trei fete care ţin deasupra capului cununi de laur, ce simbolizează cele trei ţări româneşti: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. În formă de semicerc în dreapta şi în stânga monumentului se află o suită de 26 de busturi din bronz reprezentând pe cei mai de seamă cărturari şi revoluţionari din ţările româneşti .Aceste busturi au fost dezvelite în anul 1973.
După câteva ore pline de istorie, ne dedicăm restul zilei relaxării la spa-ul hotelului
