Astăzi e despre provocări. E despre acel moment când ne hotărâm să punem monotonia deoparte și să descoperim.

Ce să descoperim? În primul rând, lumea. Să descoperim ce este dincolo de orizonturi, dincolo de munți și de mări. Să descoperim Parisul din spatele micilor sau marilor ecrane, așa cum este el. Să descoperim Turnul Eiffel din vârf, să descoperim Colosseum-ul, călcând pe urmele gladiatorilor sau mănăstirile bucovinene, luând contact cu divinitatea.

Mai mult, să ne descoperim fricile și să le înfruntăm. Să înfruntăm o ploaie de vară, direct de pe plajă, sau zăpada, direct de pe pârtiile austriece. Pentru un moment, să lăsăm deoparte mașina și traficul și să ne bucurăm de natură. Să admirăm Valea Prahovei din mijlocul munților, nu de pe drumul național. Să urcăm pe Jepii Mici și să coborâm pe Jepii Mari. Cel mai important, să ne descoperim pe noi înșine.

travel2

Totuși, să nu ne oprim. E momentul să gustăm din viață, la propriu. Să ne înarmăm, așadar, cu o furculiță, un cuțit și o linguriță. Să atacăm o baclava turcească, direct în cafenelele din Istanbul sau să ne bucurăm de un cozonac românesc. Evident, nu ne oprim aici. Un ceai englezesc nu-l putem servi decât dacă avem Big Ben-ul în fundal, iar un prosecco merge de minune cu o plimbare pe apele Veneției.

Iată că am prins gustul aventurii și simțim că nimic nu ne poate opri. Vrem să ne depășim limitele și ne trezim într-o clipă în cealaltă parte a Pământului, undeva pe o plajă în Thailanda.

Acasă ne așteaptă poate un pat într-un dormitor, aici ne-așteaptă o lume întreagă, plină de neprevăzut. Așa că hai să punem telefoanele la încărcat, iar noi să ne ocupăm de bateriile noastre. Nu ne trebuie priză sau accumulator, ci un hamac, un foc de tabără și un cocktail de fructe.

În final, ce am învățat? Am învățat că lumea este un loc care te surprinde cu fiecare călătorie. Am învățat că nu suntem singuri și că ne completăm reciproc ca un tot unitar. Însă, cel mai important lucru pe care l-am descoperind călătorind suntem chiar noi.